Dan Teodorescu, Taxi: „Bănuiam eu că suntem mulţi, da’ nici chiar aşa!”

Revista Felicia va ofera:

RSS

Alte rss-uri

Antena3

Romantic FM

GOOD FOOD

de Pr. Daniel Vraciu in Spiritualitate pe 17 Decembrie 2006, 00:00 Tipareste

Postul Craciunului este postul dinaintea Nasterii Domnului, randuit de Biserica Ortodoxa pentru cei care vor sa se pregateasca pentru intampinarea cu cuviinta a Nasterii din Fecioara a Fiului lui Dumnezeu. Aceasta perioada de nevointa inchipuie intunericul necunostintei in care traia omenirea dinainte de Mantuitorul, cand Patriarhii si Dreptii Vechiului Testament asteptau venirea Lui, promisa de Dumnezeu inca de la intemeierea lumii, cu post si rugaciune. Postul Craciunului ne aduce aminte si de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, cand acesta astepta sa primeasca cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatra ale Tablelor Legii, tot asa si crestinii, postind 40 de zile, isi curatesc sufletele si trupurile si se invrednicesc sa primeasca intre ei pe Cuvantul lui Dumnezeu, Cuvantul cel Viu, nu scris cu litere, ci intrupat si nascut din Sfanta Fecioara (Pr. Ene Braniste - Liturgica generala). Postul este, intai de toate, o alegere personala si mai cu seama o chestiune de intimitate, caci nu priveste pe nimeni, in afara de duhovnic, daca postesc sau nu postesc si in ce fel postesc. Postul ar trebui sa fie un prilej de intalnire intima a omului cu Dumnezeu, daca demersul sau este indreptat catre Acesta, si de aceea trebuie pastrata o anumita discretie in privinta postului nostru. Important este sa stim ca, oricare ar fi alegerea noastra, suntem responsabili de ea in fata lui Dumnezeu. Postul este prin excelenta o jertfire lui Dumnezeu a propriei noastre vointe, drept multumire pentru grija ce ne-o poarta, pentru ca vointa este singurul lucru care ne apartine, pentru ca nimic din lumea aceasta nu ne apartine de fapt, pentru ca toate sunt ale lui Dumnezeu. Nimic nu este al nostru, ci toate sunt ale lui Dumnezeu. Doar lucrandu-ne vointa putem sa progresam in virtute si in supunere fata de Dumnezeu si in intelegerea Lui in lumina Duhului Sfant. Adeseori, pentru omul modern, postul este doar un mijloc pentru a avea o sanatate solida. Postul este in fapt unul singur: al Bisericii. Nu putem sa avem fiecare un post al nostru, facand din propriile noastre neputinte masura a postului, cat de lung sau cat de scurt sa fie, cat de aspru sau cat de "indulciti sa fie. Masura cu care postim arata masura dragostei noastre pentru Dumnezeu. Este adevarat ca stiinta medicala a constatat ca postul este un factor de bine pentru organismul uman, o cale de vindecare, de redresare a organismului intoxicat si obosit. Un astfel de post centrat pe om, si nu pe Dumnezeu este mai de graba un regim de viata, o cura alimentara, pierzandu-si dimensiunea si valoarea religioasa. Sanatatea este o consecinta a postului, nu un scop in sine. De altfel, postul nu este complet daca este limitat doar la infranarea de la anumite bucate si nu este completat cu pazirea poruncilor lui Dumnezeu si a invataturilor Bisericii. Postul este un exercitiu de dragoste pentru Dumnezeu, care alaturi de rugaciune duce la imblanzirea propriilor demoni.

Ti-a placut acest articol? Aboneaza-te la newsletter si saptamanal te vom tine la curent cu cele mai importante informatii!

Adauga comentariu:

Citeste si ...

Proscomidia

Pr. Daniel Vraciu

Aducerea şi punerea înainte sau pregătirea darurilor de p‚ine şi vin formează baza materială a Jertfei euharistice. În unele din codicele vechi Proscomidia nu este pusă sub un titlu aparte, ca în ediţiile de mai t‚rziu, ci se află inclusă în oficiul Liturghiei Sf‚ntului Ioan Gură de Aur, sub titlul general :...

continuare