George Enescu si Maruca Cantacuzino, o iubire devoratoare

Poate daca n-ar fi fost at?t de indragostit, dar si at?t de nefericit in iubirea lui pentru printesa Maruca, George Enescu nu ar fi daruit lumii o muzica at?t de tulburatoare... Nascut intr-o familie modesta, cu multi frati si surori, Enescu a avut parte de o poveste de viata fabuloasa, pe masura geniului sau. La 16 ani, dadea primul sau concert de vioara la Ateneul Rom?n, sub privirile reginei Elisabeta. C?stig?nd disputa cu Elena Bibescu, care si-l dorea pe micul geniu iin saloanele ei, regina Elisabeta i-a oferit ocazia de a-si demonstra talentul iin saloanele de la Peles sau de la Palatul Regal. Iar la 1 martie 1889, sub iinaltul patronaj al regelui Carol I, avea loc prima audit ie a Poemei Rom?ne, interpretata de autor, la Ateneul Rom?n. Pentru Enescu, aceasta era cea mai importanta seara din viata lui. Nu doar pentru ca avea sa fie ovationat de cei mai importanti oameni ai momentului sau pentru ca ministrul Spiru Haret dadea iin onoarea lui o receptie iin saloanele fastuoase ale Hotelului Continental. Ci si pentru ca avea sa o cunoasca pe femeia vietii lui. La 19 ani, Maruca Rosetti Tescanu devenise de aproape un an printesa, prin casatoria cu printul Mihail Cantacuzino, cu 12 ani mai iin v?rsta dec?t ea. La vremea iint?lnirii cu Enescu, visurile romantice ale Marucai, doamna de companie favorita a reginei Elisabeta, se ruinasera. Pentru ca nu aveau nimic iin comun, cei doi soti erau parteneri iintr-o casnicie libera, fiecare cu propria viata intima, printul impun?ndu-i tinerei sale sotii acest model de convietuire. Maruca era uluitor de frumoasa, impecabil iimbracata si se iinv?rtea iin cele mai iinalte cercuri ale societat ii. Era inteligenta si una dintre cele mai culte tinere de la curte. George Enescu, adolescent timid si crescut iin spirit conservator, este uluit de farmecul tinerei printese si se iindra gosteste fara speranta. Ii este prezentat, ea iil lauda ca pe un "copil dragi si cu asta conversat ia lor se iincheie. Lui Enescu iii trebuie opt ani ca sa o reiint?lneasca iin parcul Castelului Peles. Isi ascunde tulburarea, mim?nd surpriza primei iint?lniri. Peste c?teva ceasuri, dupa obisnuitul concert cameral care-i facea at?ta placere reginei, se afla, iin sf?rsit, fata-n fata cu ea. Misterioasa si fascinanta, pe peluza din fata castelului iil as- tepta, iin toata splendoarea ei, Maruca... Printesa povesteste iin memoriile ei, editate catre sf?rsitul vietii iin limba franceza si publicate la Paris, ca atunci a iinceput marea lor dragoste, care avea sa reziste o jumatate de secol... O legatura furtunoasa, am?ndoi av?nd firi orgolioase si personalitati puternice. Enescu accepta, cu toata spaima lui de penibil, sa fie "c?ntaret de curtei la Palatul Cantacuzino, resedinta printului si a printesei, actualul muzeu "George Enescui(!). Toata lumea din saloanele Marucai cunoaste prea bine iin ce calitate se afla Enescu acolo. Dar Misu Cantacuzino nu se sinchiseste si refuza sa divorteze. Cantacuzinii au deja doi copii, pe Alice, devenita poeta, si pe Constantin, poreclit B?zu, celebru pilot de aviatie, erou al aerului iin Primul Razboi Mondial. Salvatorul Ani iintregi, Enescu iindura priviri ironice cu stoicism, pentru ca o iubeste cu disperare pe "printesa sa dragai, care iii raspunde cu toata pasiunea. Toti cunoscutii privesc cu mila la cuplul imposibil... Dupa razboi, compozitorul iisi reia seria concertelor iin strainatate si c?tiva ani sta departe de tara. Dar iii trimite iubitei lui 40 de scrisori sf?sietoare, pline de dor. In 1928, Misu Cantacuzino moare iintr-un accident de masina, eliber?ndu-si sotia dintr- o casatorie de convenienta. Desi vaduva, Maruca nu va renunta la titlul de printesa, nici la numele Cantacuzino, pentru a nu-si dezonora copiii. Se retrage iintr-o casuta, iin spatele palatului, unde iisi amenajeaza un salon de primire, care devine la fel de celebru ca primul. Aici, Maruca iil cunoaste pe filosoful Nae Ionescu si se iindragosteste de el. In ciuda diferentei de v?rsta, legatura lor dureaza aproape sapte ani, timp iin care Enescu asteapta cu speranta ca se va dovedi doar o aventura si ca Maruca se va iintoarce la el. C?nd ea iimplineste 56 de ani, Nae Ionescu, un "tinereli de 44 de ani, rupe relatia. Maruca, iintr-o depresie cumplita, iisi da foc... Cel care o salveaza, o duce iin brate la spital, o iingrijeste luni iintregi si o pune pe picioare este, bineiinteles, Enescu. Abia acum, la aproape 57 de ani, cu fata desfigurata de fla- cari, Maruca accepta sa fie sotia lui. Sf?rsitul vietii, iinceputul legendei Comunistii confisca Palatul Cantacuzino si casuta din fundul curtii, precum si vila Vernescu, care apartinea familiei princiare. Cei doi soti, ramasi fara niciun venit, se refugiaza la Paris, iintr-un apartament modest din Rue de Clichy. Enescu se vede silit sa dea concerte oriunde, ca sa se poata iintretine. Din cauza sanatatii tot mai precare, nu mai poate c?nta la vioara si devine un modest sef de orchestra. Cel mai mare compozitor rom?n al tuturor timpurilor moare la Paris, iin 1955. Printesa Maruca, ramasa singura cu amintirile ei, se va stinge si ea, iin 1969. Umbrele celor doi amanti se mai simt iinca prin saloanele luxoase ale muzeului "George Enescui, dar si prin cotloanele romanticului lor refugiu, conacul de la Tescani. Aproape ca le poti auzi soaptele si fr?nturi din muzica divina pe care Enescu a compus-o inspirat de dragostea lui. O dragoste care iii uneste pe cei doi chiar si dincolo de moarte... Pe piatra de morm?nt din cimitirul P?re Lachaise, Paris, sta scris: "George Enescu si Maruca Enescu, nascuta Rosetti Tescanui. Nici urma de titlu princiar, nicio silaba din numele rivalului. Ultimul ei dar pentru barbatul care i-a iinchinat iintreaga viata...