Mariana Câmpeanu: „Poţi să iei premiul Nobel, dacă acasă eşti singură, nu te poţi bucura de succesul tău“

A avut parte de o copilărie fericită, înconjurată de multă dragoste, cu vacanţe petrecute la bunici, într-un sat din Teleorman, într-un mediu plin de tradiţii frumoase. „Am fost un copil zburdalnic, înlocuind cu succes băiatul pe care tatăl meu şi l-a dorit. Amintirile din şcoala primară pot fi confundate cu cele ale unui băiat, ceea ce m-a ajutat mai târziu în viaţă, când a trebuit să fac faţă într-o lume a bărbaţilor. Am terminat liceul cu intenţia de a deveni profesor. Nu a fost să fie aşa. Părinţii mei, persoane realiste, m-au convins că, în acea perioadă, doctorii şi inginerii au un loc de muncă sigur, mai ales în oraşe sau zone industrial dezvoltate. Nu a fost nici una nici alta. Am ajuns la ASE, Facultatea de Calcul Economic şi Cibernetică Economică. Nu am făcut ce mi-am dorit, dar viaţa rezolvă, uneori totul“.

„Familia m-a sprijinit în tot ce am făcut“

„Atât în activitatea profesională cât şi în cea politică am încercat să nu sacrific familia. Mi-am folosit timpul astfel încât să mă achit de toate obligaţiile. Nu am reuşit întotdeauna, dar având o familie care m-a sprijinit în tot ce am făcut cred că în bună parte am reuşit. Am avut părinţii alături de mine în permanenţă şi un soţ care de multe ori a preluat o parte din atribuţiile mele. Fiii mei sunt cel mai puternic suport moral pe care îl pot avea. Sunt fericită că la rândul lor au familii reuşite şi mi-au dăruit 3 nepoţi (2 fete şi un băiat) extraordinari“.



A face politică pentru o femeie este un lucru necesar şi frustrant totodată. Este necesar, mai mult ca oricând, pentru că este o lipsă acută a ideilor, sentimentelor şi experienţei profesionale. Este necesară mai multă seriozitate şi minuţiozitate în viaţa politică. Este multă neseriozitate, superficialitate, lipseşte interesul naţional, mândria, onoarea în cazul multora care trebuie să ia hotărâri pentru ţară şi neam. Oare copiii noştri mai cunosc sensul cuvântului patriotism?“

„Fiind în opoziţie nu pot face tot ce doresc în folosul oamenilor“

„Nu am obţinut nimic uşor, dar am realizat cam tot ce mi-am propus. Apropierea de oameni mi-a fost de mare ajutor. În momentele dificile din viaţa mea am primit sprijin, uneori de la oameni care nu-mi erau apropiaţi. Cel mai greu îmi este în activitatea de parlamentar. Fiind în opoziţie nu pot să fac tot ceea ce aş dori şi aş putea să fac în folosul oamenilor. Nu pot accepta că majoritatea voturilor sunt acordate la comandă politică, fără o analiză corectă din partea parlamentarilor. Dacă propunerea este de la opoziţie din start se încearcă respingerea ei, fără a se analiza corectitudinea. Este frustrant să nu-mi pot folosi experienţa profesională, în corectarea legilor ce au adus imense prejudicii oamenilor obişnuiţi“.


„Activitatea profesională mi-a adus multe satisfacţii. Începând cu anii când am lucrat la Institutul Naţional de Statistică şi în domeniul protecţiei sociale, m-am aflat permanent în contact cu oamenii şi cu problemele lor“.

„În viaţa unui om cel mai important lucru este familia şi cea mai mare realizare sunt copii. Nu recomand nimănui să-şi neglijeze familia în favoarea carierei oricât de importantă este aceasta. Poţi să iei şi premiul Nobel, dacă vii acasă, deschizi uşa şi te trezeşti singură, în cea mai desăvârşită linişte, nu cred că te poţi bucura pe deplin de succesul tău. Am avut norocul să întâlnesc un bărbat de care m-am îndrăgostit, alături de care am o căsnicie frumoasă şi doi băieti minunaţi. Nu este uşor, în fiecare clipă trebuie să te lupţi să păstrezi ce ai obţinut şi, mai ales, să-ţi dai seama că ce ai obţinut este nepreţuit“.


„Cele mai frumoase clipe sunt cele petrecute în familie, mai ales de sărbători, când suntem toţi şi casa răsună de gălăgia nepoţilor, cei mai minunaţi copii: Diana, Darius şi Sabina“.