Fie că recunoaştem sau nu, cu toţii mai bârfim în diverse ocazii. Suntem asaltaţi de bârfe din toate direcţiile şi este greu să le eviţi, chiar dacă vrei. Există aşa-numitele ziare „de scandal” care se ocupă doar cu răspândirea bârfelor despre vedete sau cu scandaluri celebre. Se observă un interes nesecat pentru amănunte din viaţa intimă a altora. Intenţionat sau nu, participăm uneori la răspândirea lor.
Bârfa este întâlnită în toate mediile sociale şi este considerată de către sociologi o „armă socială” care are influenţe negative asupra societăţii. Ea constă în răspândirea de informaţii (mai mult sau mai puţin adevărate) legate de viaţa intimă a unei persoane. De multe ori, acest tip de conversaţie este confundată cu informarea.

Ce îi determină pe oameni să bârfească?
Specialiştii presupun că oamenii bârfesc din plictiseală, pentru a avea o activitate sau pentru a se pune la curent cu ce au mai făcut cunoştinţele comune. Însă de cele mai multe ori bârfa se asociază cu o stimă de sine scăzută sau sentimente de inferioritate pe care cel care bârfeşte încearcă să şi le „mascheze” sau să şi le amelioreze, denigrând pe alţii. Astfel, în comparaţie cu cel bârfit, el va ieşi mai presus şi îşi va îmbunătăţi imaginea în ochii celorlalţi. De multe ori, în spatele bârfei se mai ascunde dorinţa de răzbunare şi sentimente de invidie, de răutate faţă de persoana denigrată.
Cele mai accesibile şi cel mai răspândite sunt informaţiile despre viaţa intimă a vedetelor. Oamenii simt o plăcere în a coborî starurile de pe piedestalul pe care au fost urcate şi de a arăta că şi ele sunt oameni ca toţi ceilalţi, cu defecte şi calităţi. Se simt mai bine atunci când văd că şi alţii au probleme similare cu ale lor şi uneori se consolează cu faptul că problemele lor sunt mai mici decât cele văzute în jur.

Cele mai evidente efecte negative ale bârfei

Poate distruge relaţii sau chiar familii.
Poate creea probleme la serviciu, afectând astfel cariera.
Strică reputaţia.
Este o pierdere de timp şi de energie care ar putea fi folosite în alte direcţii.
Este un atac „pe la spate” deoarece se realizează în lipsa persoanei bârfite, căreia nu i se dă astfel ocazia să se apere sau să spună ceva în favoarea sa.
Se răspândesc informaţii nefondate şi greu de probat.
Scade încrederea în oameni şi mai ales în cel care împrăştie zvonurile. Dacă o persoană o bârfeşte pe alta către tine, ce te face să crezi că nu te poate bârfi şi pe tine, în lipsa ta?
Fiind transmise de la o persoană la alta, există mari şanse ca informaţiile să fie eronate deoarece fiecare înţelege diferit şi deformează mesajul iniţial. Se poate ajunge la o situaţie în care nici măcar cel care a stârnit bârfa să nu o mai poată recunoaşte.

Unii cercetători consideră că bârfa are şi aspecte pozitive, cum ar fi faptul că ţine oamenii în contact, ajută la socializare şi la animarea unor discuţii. Orice ai face şi oricât te-ai strădui, este imposibil să fii pe placul tuturor şi la un moment dat este posibil să fii subiectul unei bârfe.

Ce poţi face tu când alţii te bârfesc?

Încearcă să înţelegi bârfa şi să găseşti motivul pentru care ei au recurs la asta.
Dacă bârfa îţi afectează reputaţia, confruntă persoana care a răspândit-o. Ascultă ce are de spus şi spune-i părerea ta despre cei care bârfesc.
Dacă nu te afectează prea tare, nu te necăji pentru a nu-i da satisfacţie celui care te bârfeşte.
Când alţi bârfesc în jurul tău, încearcă să schimbi subiectul sau să conduci discuţia către aspecte pozitive.