Consultul ginecologic, o necesitate

Odată cu debutul vieţii sexuale, toate femeile ar trebui să efectueze un consult ginecologic cel puţin o dată pe an. Din păcate, falsa pudoare sau teama de a afla de existenţa unei afecţiuni grave împiedică multe femei să se prezinte la medic, decizie ce poate avea consecinţe grave de-a lungul timpului. Atunci când ştii la ce să te aştepţi, un consult ginecologic poate fi mai puţin stresant. Tocmai de aceea am apelat la dr. Cristian Jumugă, medic specialist obstetrică ginecologie, pentru a lămuri principalele aspecte şi pentru a înlătura posibilele ideii preconcepute cu privire la acest subiect.

Cum scăpăm de teamă?
Înainte de controlul ginecologic, un rol important revine anamnezei (discuţia doctor-pacient), în cadrul căreia, pe de-o parte, este evaluat întregul istoric medical al pacientei (antecedentele fiziologice sau patologice), iar pe de altă parte pot fi evidenţiate o serie de acuze subiective care pot sugera o anumită afecţiune a aparatului genital. “Condusă cu abilitate şi răbdare din partea medicului, această discuţie poate crea o relaţie specială, de încredere, care ajută pacienta să depăşească teama şi emoţiile inerente acestui consult”, explică dr. Cristian Jumugă.

Examenul presupune două etape

Examinarea tractului genital inferior (col, vagin). Cu această ocazie, în funcţie de acuzele pacientei, se pot efectua o serie de prelevări pentru a realiza unele analize (Babeş-Papanicolau, testare HPV, examen bacteriologic al secreţiei vaginale etc.).
Tuşeul vaginal, care presupune examinarea palpatorie a tractului genital inferior şi superior. Astfel, pot fi depistate o serie de afecţiuni inflamatorii, infecţioase sau tumorale ale aparatului genital. În lipsa oricăror simptome, consultul ginecologic de rutină este bine să fie completat întotdeauna cu examenul Babeş-Papanicolau şi cu o ecografie transvaginală. La fel de important este consultul senologic care îşi propune să depisteze eventualele formaţiuni tumorale localizate la acest nivel. În completare, pot fi utile şi explorările imagistice (ecografia, sonoelastografia, mamografia). Respectarea anuală a consultului gynecologic, alături de cel senologic, permite prevenirea sau diagnosticarea precoce a afecţiunilor din sfera genito-mamară şi tratarea eficentă a acestora.

Alegerea metodei contraceptive
Deşi pare un subiect simplu şi o decizie uşoară, în realitate, alegerea metodei contraceptive ar trebui făcută după o discuţie cu medicul ginecolog deoarece trebuie să se ţină cont de o serie de factori (vârstă, stare de sănătate generală, paritate, dacă se mai doresc sarcini în viitor, dacă persoana respectivă este fumătoare sau nu). Există nenumărate mijloace contraceptive feminine cu eficienţă variată: hormonale, de barieră, chimice, chirurgicale etc. Cele mai utilizate sunt contraceptivele orale (pilulele), acestea fiind preferate în cazul femeilor tinere, sănătoase, nefumătoare, şi dispozitivele intrauterine (steriletul) utilizate în special de femeile care au născut şi nu mai doresc alte sarcini.

Sfatul specialistului:

Cristian Jumugă, medic specialist obstetrică-ginecologie, Clinica Gynecoland

„Având în vedere faptul că absenţa manifestărilor clinice nu înseamnă neapărat şi absenţa bolii (multe afecţiune severe devin simptomatice în stadii avansate), se explică de ce este atât de important ca femeile să se prezinte la medicul ginecolog chiar dacă sunt aparent sănătoase. Cu alte cuvinte, obiectivul central al consultului ginecologic de rutină este screening-ul (depistarea precoce) a afecţiunilor din sfera genitală. În plus, cu această ocazie pot fi luate în discuţie şi alte aspecte precum oportunitatea unei sarcini sau alegerea unei metode contraceptive.”