Gabriel Cotabiţă: „Preferinţele muzicale nu s-au schimbat, ci s-au diversificat”

Este un album aşteptat de multă vreme care cuprinde câteva melodii care nu au fost niciodată imprimate pe un disc, cum ar fi “Balada timidului etern”, a lui Andrei Kerestely, cu care a câştigat trofeul Mamaia în 1998, “Va mai trece o noapte”, dar şi melodii cunoscute ca “Domnişoară nu pleca”, “Prizonier”, “Nu-ţi spun adio”... „Sper să fie o bucurie pentru cei care vor asculta discul. Revista <Felicia> mi s-a părut o conjunctură potrivită ca profil pentru albumul meu, iar cu Ovidiu Komornyic am o colaborare perfectă.” 

„Timpul real nu are legătură cu timpul existenţei noastre”

În 2006, cu prilejul împlinirii a 20 de ani carieră solistică, a decis să scoată un album „Best Of“, dar nu părea să fie timpul potrivit. „Nu voiam să fie o treabă făcută pe genunchi, lipsită de coerenţă. În luna decembie a anului trecut am decis că 2010 va fi momentul în care voi scoate două albume. Mai întâi am făcut o selecţie cu cântece de dragoste, le-am eliminat pe cele care erau doar ca atmosferă de dragoste şi au rămas <fărâme de tandreţe> pentru că unele fac referire şi la momente nostalgice sau mai puţin fericite. Melodia ce va guverna discul este o nouă variantă la <Prima iubire şi ultima> a lui Horia Moculescu“. De ce tocmai acum? O problemă de percepţie a timpului, spune Gabriel Cotabiţă. „Am descoperit că timpul real nu are nicio legătură cu timpul existenţei noastre. Avem tendinţa de a reteza din memoria activă amintirile care nu ne fac plăcere, momentele neimportante, cele de plictiseală şI, din 20 de ani, un om norocos care a avut parte de lucruri deosebite ţine minte cam un an de zile. Şi astfel te trezeşti că îţi spui: <Nici nu ştiu când a trecut timpul!>. Implicat în alte ocupaţii insolite, am descoperit că melodiile mele, pe care mi se părea firesc să le ştie toată lumea, nu mai erau cunoscute pentru că generaţia s-a schimbat. Am înţeles că au trecut totuşi 20 de ani de când unele dintre aceste cântece umpleau sălile. Pentru mine, acest an a început sub zodia discurilor şi, momentan, sunt singurele lucruri care mă preocupă. În martie va ieşi următorul album VH2, cu care avem multe spectacole şi cu care vom avea un turneu de promovare.”

„Muzica de valoare este aleasă, nu impusă”

Ce va conţine albumul “Best Of”? „Mai sunt cel puţin 15 cântece care aşteaptă şi care au reprezentat momente de cotitură în viaţa mea. Dacă ne gândim doar la <Noapte albastră>, <Ave Maria>, <Convenţional>, <Voices from above>, <Cântecul şomerului>, sunt deja cinci cântece care vor apărea pe acest album, iar eu nu doresc să pun pe un disc nişte melodii care doar subiectiv sunt cele mai bune“. Întâmplarea face că Gabriel Cotabiţă este cel mai premiat cântăreţ în istoria Festivalului de la Mamaia. „Au fost câţiva ani de turnee în care sălile erau pline oriunde aş fi mers. Muzica mea nu a fost impusă publicului, ci a fost aleasă de acesta. Preferinţele muzicale nu s-au schimbat, ci s-au diversificat. Am început să cunoaştem mai bine muzica străină sau alte modalităţi de exprimare, ceea ce este foarte bine şi foarte corect, dar muzica tradiţională românească de valoare este de valoare şi în continuare. Încă se ascultă romanţele de succes ale anilor ‘30-‘40, muzica de petrecere a lui Gică Petrescu, Angela Similea este o mare cântăreaţă în continuare sau Mirabela. Asta pentru că au trecut dincolo de graniţa timpului, nu fiind impuse ca valori, ci adoptate de public. Din ce în ce mai multă lume se simte simte frustrată că nu primeşte ceea ce-şi doreşte. Poporul acesta iubeşte muzica populară, muzica de petrecere şi îşi iubeşte cântăreţii chiar dacă nu sunt vedete internaţionale. Singura problemă este că nu există un sistem de promovare echivalent tuturor produselor naţionale, în sensul că ne interesează mai mult zona care ar putea avea o şansă în străinătate şi nu ne bucurăm suficient de ceea ce avem deja. Nimic nu se înlocuieşte pentru că aşa vrea cineva, ci printr-o altă valoare şi nu se înlocuieşte dând ceva la o parte, ci aşezându-te alături”.