Bolile ficatului si alimentatia

Daca ai dureri in partea dreapta, sub coaste, te balonezi si esti stresat, ai toate sansele sa ai ceva probleme cu ficatul Este unul dintre cele mai importante organe din corpul uman, indeplinind peste 500 de functii, printre care: lupta impotriva infectiilor; proceseaza alimentele digerate din intestine; produce bila, o substanta care ajuta la digerarea hranei; depoziteaza fierul, vitaminele si alte elemente chimice necesare bunei functionari a organismului; controleaza nivelul grasimilor, glucozei si aminoacizilor din sange; detoxifiaza si elimina din organism substante care altfel l-ar putea otravi. Are o extraordinara capacitate de regenerare. Pot fi indepartate trei sferturi din ficat, iar restul va reveni la forma initiala dupa o anumita perioada de timp. Leziunile la nivelul ficatului afecteaza capacitatea lui de a lupta impotriva infectiilor si de a indeplini celelalte sarcini. Exista mai multe tipuri de boli ale ficatului, dar cele mai importante sunt hepatitele virale, ciroza, litiaza biliara, afectiunile hepatice corelate cu consumul de alcool, cancerul hepatic. Hepatitele acute Aceste afectiuni sunt tratate doar in spitalele de boli contagioase si nu are sens sa dam tratamente naturiste care, oricum, nu sunt indicate odata cu administrarea de tratamente medicamentoase. Se vor respecta deci cu strictete indicatiile medicului curant. Hepatitele cronice De cele mai multe ori, o hepatita cronica este urmarea unei hepatite epidemice virale, dar poate avea si alte cauze: - hepatite provocate de infectii virusale provenite din variola, vaccina, ornitoza si boala Cocksakie, rickettsiozele, mononucleoza infectioasa. - hepatite provocate de boli infectioase microbiene: leptospiroze, salmoneloze, baccili coli, infectii coci (streptococi viridans), tuberculoza, lepra, sifilis. - hepatite in parazitoze: paludism, amibiaza, schistosomiaza, leishmanioza, ascaridoza, micoze. - hepatite toxice: insecticide, substante deratizante, solventi organici, cloroform, benzen. - hepatite medicamentuoase: medicamente colestatice cu preparate arsenicale sau sulfamide, derivati de fenotiazina, hormoni masculini, tuberculostatice, diuretice. - hepatopatii prin carente alimentare: regimuri sarace in proteine, colina, metionina, inozitol, triptofan, vitamina B12, sindrom de malnutritie, stari dupa gastrectomie, subnutritia cronica, alcoolismul cronic sau chiar consumarea prea multor alimente gatite fara ca din alimentatie sa faca parte vitamine sau fructe, legume proaspete etc. - hepatopatii determinate de alcool: acestea conditioneaza infiltratia grasa a ficatului prin cresterea necesitatii de colina. Se inhiba oxidarea lipidelor, sinteza lipoproteinelor si eliminarea in sange insuficient a lipidelor la nivelul hepatocitului, se stimuleaza selectiv producerea de trigliceride si se blocheaza sinteza fosfolipidelor si de aici deficitul de colina. Factori favorizanti Pentru ca hepatitele sa se cronicizeze este nevoie de anumiti factori care sa permita sau sa favorizeze aparitia acestei afectiuni cronice: - calea de patrundere a agentului patogen este foarte importanta. Cel mai mare numar de hepatite cronice sunt cauzate de calea de inoculare. Hepatita de infectie orala da mult mai rar forme cronice. - hepatita acuta prelungita cu perioade mai lungi preicterice da mai multe cazuri de hepatite cronice. - hepatita acuta virusala contactata la varste peste 30 de ani. - bolile coexistente in faza acuta nu au mare importanta, nici alimentatia, cu exceptia etilismului (consumul de alcool). Cum se trece la faza cronica Trecerea directa - in acest caz, din faza acuta, icterul nu cedeaza, si omul primeste o nuanta cenusiu-verzuie a pielii, se adauga deseori pruritul, ficatul ramane mare, este prezenta si splenomegalia (marirea in volum a splinei). Alteori, icterul dispare, insa modificarile morfologice, clinice si functionale hepatice, persista. De regula, se intampla in cazurile de distrofie hepatica acuta. Hepatitele cronice de tip colestatic sunt, de regula, hepatite acute virusale trecute direct in cronicitate. Trecere la cronicitate in pusee ondulatorii - fara redresare totala in intervale. Rareori pot aparea si intervale cu restabilire completa. Trecerea la cronicitate dupa o faza lunga de latenta (luni sau chiar ani) - dupa o aparenta vindecare clinica, functionala etc. Ultimele doua sunt cele mai frecvente. Simptomele clinice Acestea sunt uneori prezente, alteori sunt reduse sau pot chiar lipsi. Sunt importante doar senzatia de astenie si de fatigabilitate, scaderea poftei de mancare, care sunt cele mai importante simptome care se iau in calcul si tradeaza o afectiune a ficatului. Celelalte semne, ca slabirea sau castigarea in greutate, care coexista cu cele de mai sus, sunt si ele importante. Dispepsia este semnul ca este afectat aparatul digestiv extrahepatic, care se asociaza procesului cronic. Se instaleaza o digestie mai dificila in mod electiv pentru alimentele grase, pentru sosuri, maioneze, in general pentru alimentele cu multa grasime. Acestea sunt semnul tulburarilor de digestie cauzate de hipofermentatia gastrica, biliara si pancreatica, precum si a tulburarilor dischinetice duodenale si biliare. Se manifesta prin "greutatei postalimentara, balonare si greturi, cu deosebire cele matinale. Acest lucru arata existenta coafectiunilor extrahepatice din hepatita cronica. Sunt afectiuni aparte cum ar fi colecistopatii, duodenite cu staza duodenala, pancreatopatii cronice care se vor trata fiecare separat. Modificarile culorii pielii: icterul, uneori si pigmentatia bruna, sau chiar cu aspect de melanodermie (pigmentare bruna sau neagra a pielii), eritemul mucoasei bucale, eritemul palmar, uneori acnee. Acestea nu sunt manifestari obligatorii, dar prezenta lor indica afectiunea ficatului. Ficatul este marit in volum, uneori exista si o splenomegalie. O importanta deosebita se va acorda si semnelor neurologice care nu trebuie neglijate. Tratament Daca s-a ajuns la cunoasterea factorului cauzal si mai ales daca sunt semne clinice ca acesta este activ, se impune un tratament vizand infectia bacteriana hepatica sau biliara, parazitoza, dezechilibrele carentiale sau nutritionale, intoxicatia cu alcool etc. Regimul alimentar va tine seama de starea digestiva a bolnavului. Se recomanda, la inceput, un regim lactat cu derivate proaspete ca iaurt, branza de vaci, supe de legume si cereale, piureuri de zarzavat, fainoase sub forma de gris sau orez cu lapte, sucuri de fructe si legume proaspete. Se vor evita mancarurile cu sos, carne, afumaturi, prajeli, unt, condimente, alimente conservate, saraturi, fructe uscate, cozonac, nuci sau alune. Se va tine seama de apetitul bolnavului. In caz de inapetenta sau greturi, se vor consuma supe de zarzavat, gris si orez cu lapte, compot, sucuri de fructe si legume proaspete. Se vor aplica comprese calde pe ficat. Dupa cateva zile, se poate consuma carne proaspata de vaca sau pasare, fiarta sau sub forma de perisoare dietetice, unt, sufleuri cu albus de ou, supe de carne degresata, papanasi fierti. Se interzice consumul oricarui fel de alcool (bere, vin, tuica etc.), care ar putea sa produca o serie de efecte negative in tratament. Se va administra ulei din germeni de porumb sau de soia zilnic, in diferite alimente, sau luat ca atare. Se indica sa se consume cel putin 50 ml pe zi. Pe toata durata tratamentului, regimul va fi sarac in grasimi animale, dar bogat in glucide sub forma de fainoase, dulciuri, legume verzi, fructe. De asemenea, regimul va fi sarac in sare, mai ales in cazurile in care exista tendinta la ascite sau edeme sau cand se administreaza hormoni corticoizi. Se vor evita conservele chiar de peste, condimentele tari ca piperul, mustarul, boiaua, usturoiul, prajiturile si torturile bogate in unt, afumaturile, vanatul, saraturile si se vor consuma cat mai multe vitamine naturale, in special sub forma de sucuri de fructe si legume.